Mi-a făcut o mare plăcere să răspund invitației celor de la presainblugi.com de a da un interviu despre experiența mea americană.
Câteva pasaje:
[...]Oana este un Varsator cu multe atuuri, dintre care spicuim rabdarea, fair-play-ul si automotivarea. De-a lungul timpului ca eleva si studenta s-a implicat in multe proiecte, dar cea mai mare realizare a vietii ei a fost experienta americana cand s-a inscris in programul Work and Travel si a avut sansa sa traiasca visul american pe viu lucrand ca PR in U.S.A. Dar sa lasam randurile sa vorbeasca…
** Am aflat despre programul Work and Travel în primul an de studenție din Cluj-Napoca. M-a tentat din primul moment, dar am ales să profit de această ocazie doar în al doilea an când aveam 21 de ani deja împliniți. [...]
** Experiența Work and Travel este una de adaptare, de înțelegere a unei culturi noi, de testare a limitelor si nu in cele din urma de a-ți face prieteni și bani. Am plecat în căutarea aventurii cu o fostă colegă de liceu și o prietenă. Cazarea nu era asigurată așa că un apartament unde să stăm a fost primul lucru pe care l-am căutat. [...]A fost interesant să ne obișnuim cu ideea că americanii sunt foarte deschiși la consumul de „vise”, că domnișoare care ofereau plăcere se plimbau pe strada principală și că ne poate trezi din somn zgomotele facute de o arma de foc. Toate astea s-au întâmplat poate și pentru că eram în Atlantic City, oraș plin de cazinouri asemănător Las Vegas-ului. Spre sfârșitul vacanței ne-am marit cercul și din 4 studenți români am ajuns la un număr de 12 cazați în 2 camere.[...]
** [...]Am plecat cu gândul de a-mi găsi un al doilea job, iar ajunsa acolo am găsit și un al treilea. Pe cel de-al treilea l-aș numi lucky no. 3 căci a fost defapt un internship în marketing și PR în cazinoul Borgata Hotel, Casino & Spa. Conditiile de muncă oferite si mediul intern au fost satisfacatoare. Am fost bine tratați, remunerați la timp și mai mult, felicitați pentru seriozitate și dedicare. Am fost foarte apreciați pentru calitatile lingvistice; spre deosebire de studenții bulgari sau polonezi, noi chiar vorbeam limba engleză.[...]
** Internship-ul în cazino, 3 cuvinte: noroc, curaj, initiativa. [...]Printre cele mai interesante activități au fost participarea la un photoshooting realizat de faimosul Andre Stefan și gestionarea unei emisiuni radio care avea loc săptămânal în cazino. Internship-ului mi-a oferit un background, relații, bani și o scrisoare de recomandare frumoasă.[...]
6*** Ba da. Am avut timp si de distractii si excursii. Pe lângă Atlantic City am vizitat Ocean City și New York. O nebunie! Structura clădirilor este vie și amețitoare cu multă tehnologie înglobată, comparativ cu mirosul istoriei și al clasicului ce învelesc construcțiile europene. Cazinouri construite pe teme: Wild West sau Imperiul Roman; clădiri acoperite de reclame, de panouri luminoase, originale; case tipice, fără garduri și brand-uri la tot pasul. În New York m-am cazat două nopți la un hostel din Harlem. În trei zile am acoperit Central Park-ul, Muzeul Metropolitan, Muzeul Madam Tussaud, Empire State Building-ul, m-am plimbat pe Wall-Street, am încercat să fac cumpărături în China Town (am ales să cumpăr doar tricouri cu I LOVE NEW YORK) și am înconjurat Statuia Libertății. M-am distrat din plin. Am participat la chefuriamericane, la party-uri europene și la cele ținute în cluburi. În plus, ne găseam motive să sărbătorim și între noi. Ieșeam des pe acoperișul casei în care locuiam la un pahar de vorbă. Alte activități erau mersul la plajă și la film. De mai mult, ce e drept, nu am avut timp.
** În mare, m-am adaptat la ce era acolo și chiar mi-a plăcut. Un singur lucru m-a deranjat teribil – diferența evidentă între clasele sociale. Pe de o parte erau muncitorii și pe de cealaltă parte „intelectualii”. Aceste două grupuri erau clar separate. Nu se întâlneau în nici un punct. Locuiau în zone diferite, aveau activități și obiceiuri distincte și nici nu intrau pe aceeași ușă la locul de muncă. În plus, am observat că americanii aveau o atitudine ofensivă față de mexicani – clasă muncitoare și tolerată. [...]
Bogdan DARADAN
